Odihneşte-te în pace!

În 1987 m-am angajat la Cooperativa „Progresul”, iar Nea Ion Todeancă lucra deja acolo. Am fost colegi până în 1992, când a ieşit la pensie. La cooperativă era un grup format din Aurel Surugiu, Ioan Todeancă şi Florea Mureş - trio ce reprezenta o adevărată elită intelectuală. M-au cooptat destul de repede. Poate fiindcă aveam ceva în cap şi pentru faptul că făceam parte, cu toţii, din formaţia artistică a filialei nevăzătorilor. Am învăţat de la oamenii aceştia lucruri pe care nu le-am aflat în şcoală şi poate nici în familie. Lecţii de viaţă, să iubesc teatrul, literatura. Citeam o dată cu ei. Trebuia să ţin pasul, ca să putem purta o discuţie. Ion Todeancă a fost unul dintre cei mai inteligenţi şi mai spontani oameni pe care i-am cunoscut, cu un bagaj de cunoştinţe generale de invidiat. A citit biblioteci întregi la viaţa lui şi a avut o fonotecă de mare valoare. Mereu era interesat de noi şi noi apariţii şi venea frecvent cu sugestii legate de alte înregistrări. Am mers împreună în diferite excursii, drumeţii şi întotdeauna se detaşa de ceilalţi prin faptul că ştia să se facă agreat. Poate şi prin prisma faptului că era atât de talentat la muzică, fiind un bun instrumentist, cu o voce frumoasă. Dintotdeauna, încrederea a stat la baza relaţiei bune pe care am avut-o cu colegul meu Todeancă. În perioada în care a fost membru în Consiliul Director, m-am bazat foarte mult pe el - în special când au fost probleme mai delicate. Trebuie să recunosc că a început să se simtă deja lipsa lui Ion Todeancă. Pe 6 martie, la celebrarea Zilei Femeii, sărbătoarea a fost mai săracă în absenţa lui Nea Ion. Nu ne-a mai cântat nimeni „Lae Chioru” sau „Nu mă dojeni nevastă”. Am primit nenumărate telefoane din ţară de la foştii săi colegi de şcoală. Cu toţii erau consternaţi, pentru că îl ştiau sănătos. Şi noi, cei din Botoşani şi nevăzătorii din ţară ce l-au cunoscut deplângem trecerea lui Ion Todeancă „din lumea cu dor în cea fără de dor”. Pentru tot ce-a făcut pentru mine, pentru lecţiile de viaţă, pentru sinceritatea lui, pentru tot ceea ce a făcut pentru Filiala Nevăzătorilor Botoşani, în semn de recunoştinţă, îl voi păstra veşnic în amintire.
Tudorel Tupiluşi